2Corinteni 4

4:4 DUMNEZEUL VEACULUI ACESTUIA. “Dumnezeul veacului acestuia” se refera la Satana (cf. Ioan 12:31; 14:30; 16:11; Efes.2:2; 1Ioan 5:19), care detine puterea si controlul asupra unei mari parti a activitatii lumii acesteia. Domnia lui uzurpata este insa temporara si nu absoluta. El se manifesta numai datorita voii permisive a lui Dumnezeu, pana la sfarsitul istoriei (Apoc.19:11-20:10). Cei care nu se supun Domnului Isus Hristos raman sub stapanirea lui Satana. El le orbeste ochii pentru a nu vedea adevarul si slava Evangheliei, ca astfel sa nu poata fi mantuiti. Solutia pentru aceasta situatie fatala este de a limita lucrarea lui, mijlocind si propovaduind Evanghelia in puterea Duhului Sfant (Fapte.1:8) ca oamenii sa auda, sa inteleaga si sa aleaga daca sa creada sau nu (v.5-6; Matei 4:10).

4:7 COMOARA ACEASTA … IN NISTE VASE DE LUT. Crestinul este un “vas de lut” care uneori are experienta tristetii, a durerilor, a dezorientarii, a slabiciunii si a temerilor (cf. 1:4,8-9; 7:5). Insa, din cauza comorii ceresti care se afla in el, nu este un infrant. Crestinismul nu este indepartarea slabiciunii, nici numai manifestarea puterii divine. El este manifestarea puterii divine prin slabiciunea omeneasca (12:9). Acest lucru inseamna: (1) ca in orice necaz putem fi mai mult decat biruitori, prin puterea si dragostea lui Dumnezeu (Rom.8:37), si (2) ca slabiciunea, necazurile si suferinta noastra ne deschid harul imbelsugat al lui Hristos si ingaduie vietii Domnului Isus sa se manifeste in trupurile noastre (v.8-11; 12:7-10).

4:8 INCOLTITI … DAR NU LA STRAMTOARE. Daca traiesti experienta prezentei lui Hristos si a puterii Lui in viata ta, atunci nici un necaz, nici o durere, nici o boala si nici o tragedie nu vor duce la infrangerea ta spirituala. Cand imprejurarile exterioare devin insuportabile si resursele omenesti s-au epuizat, atunci iti sunt date resurse ale lui Dumnezeu pentru a-ti mari credinta, speranta si puterea. In nici o imprejurare nu-Si va parasi Dumnezeu copiii credinciosi (Rom.8:35-39; Evr.13:5).

4:11-12 DATI LA MOARTE. Daca un crestin slujeste pentru viata altuia, el trebuie sa participe la suferintele lui Hristos si sa traiasca lucrarea mortii in propria sa viata (v.12). Uitarea de sine, durerea, dezamagirea si suferinta pentru Hristos vor ingadui vietilor noastre sa slujeasca altora (11:23-29; Rom.8:36-37; Fil.1:29; 1Petru 4:14). Domnul Isus a invatat acelasi mare principiu al zdrobirii in Ioan 12:24-25.

4:16 OMUL … DE AFARA … OMUL DIN LAUNTRU. “Omul de afara” este trupul fizic, supus degradarii si miscandu-se catre moarte din pricina caracterului sau muritor si a necazurilor vietii (v.17). “Omul dinlauntru” este spiritul omenesc si persoana interioara care are viata spirituala a lui Hristos. Desi trupurile noastre imbatranesc si decad, noi traim o innoire continua prin primirea constanta a vietii si puterii lui Hristos, care fac ca mintile, emotiile si vointele noastre sa devina conforme cu asemanarea Sa si cu scopul Sau vesnic.

4:17 INTRISTARILE NOASTRE USOARE … SLAVA. Necazurile si greutatile indurate de catre cei care raman credinciosi lui Hristos sunt usoare in comparatie cu belsugul de slava pe care il avem prin Hristos. Aceasta slava este, in parte, deja prezenta, dar va fi traita in toata plinatatea in viitor (Rom.8:18). Cand vom primi mostenirea din ceruri vom spune ca cele mai grele necazuri nu au fost nimic in comparatie cu slava vietii vesnice. De aceea, nu trebuie sa disperam, sa ne pierdem speranta sau sa ne micsoram credinta in mijlocul problemelor noastre.

Published in: on September 11, 2012 at 7:12 am  Leave a Comment  

The URI to TrackBack this entry is: https://minunatabiblie.wordpress.com/2012/09/11/2corinteni-4/trackback/

%d bloggers like this: