1Corinteni 5

5:1 INTRE VOI ESTE CURVIE. Pavel scrie acum despre un caz de desfranare din Biserica din Corint si despre refuzul conducatorilor acestora de a se ocupa de cel vinovat (v.1-8). El afirma ca Biserica, in calitate de popor sfant, nu trebuie sa permita sau sa tolereze imoralitatea dintre membrii ei. El arata trei motive pentru care Biserica trebuie sa indrepte pe un membru pacatos (v.5). (1) Pentru binele celui vinovat. Excomunicarea l-ar putea face pe acesta sa-si dea seama de tragedia pacatului sau si sa simta nevoia de iertare si restabilire.
(2) Pentru curatia Bisericii (v.6-8). Tolerarea raului intr-o Biserica va scadea nivelul moral al tuturor.
(3) Pentru binele lumii (v.1) Biserica nu poate castiga barbati si femei pentru Hristos, daca ea se aseamana cu lumea (Matei 5:13). Pentru alte pasaje din Noul Testament despre disciplina din Biserica, vezi Matei 5:22; 18:15-17; 2Tes.3:6,14-15; Apoc.2:19-23.

5:1 TRAIESTE CU NEVASTA TATALUI SAU. Pacatul nu este cunoscut cu exactitate. Cuvintele lui Pavel “nevasta tatalui sau” se refera probabil la legatura imorala a celui vinovat cu mama sa vitrega.
(1) Pavel era ingrozit ca Biserica tolera o asemenea imoralitate in sanul ei. El vedea in aceasta o atitudine mult mai grava decat pacatul celui desfranat.
(2) Ingaduinta Corintenilor poate fi raportata si la situatia noastra de astazi. Multe Biserici sunt ingaduitoare si tac in legatura cu imoralitatea unora dintre membrii lor, aceasta imoralitate incluzand adulterul si toate formele de desfranare. Imoralitatea dinaintea casatoriei, in special printre tinerii Bisericii nu este doar tolerata, ci cateodata chiar justificata sub pretextul dragostei. Multi conducatori din Biserica nu reusesc sa sanctioneze, in numele lui Hristos, obiceiurile imorale ale tinerilor de astazi. Ca si conducatorii Corintenilor, ei refuza sa planga pentru pangarirea credinciosilor pe masura ce acestia devin din ce in ce mai asemanatori cu societatea in care traiesc. Acesti conducatori permit pacatul pentru ca, asa pretind ei, “traim in timpuri moderne si nu trebuie sa fim judecatori”.

5:2 NU V-ATI MAHNIT MAI DEGRABA. Pavel arata care trebuie sa fie reactia normala a unei Biserici pline de Duhul Sfant fata de imoralitatea aflata printre membrii ei cu numele. Cei care imbratiseaza conceptia biblica, sfintenia lui Dumnezeu si ura Lui fata de pacat se vor mahni si le va parea rau (Is.6). Ei vor indeparta nelegiuirea din mijlocul lor (v.2,4-5,7,13).

5:5 UN ASTFEL DE OM SA FIE DAT PE MANA SATANEI. A da pe cineva pe mana Satanei inseamna ca Biserica trebuie sa indeparteze persoana imorala de la partasie si sa o intoarca pe aceasta in domeniul lui Satana. Acest lucru va expune pe acest om influentelor distrugatoare ale raului (v.7,13).
(1) Aceasta disciplinare are doua scopuri: (a) ca vinovatul, avand experienta necazurilor si a suferintelor fizice, sa se poata pocai si sa fie, in cele din urma, mantuit (Luca 15:11-24); (b) ca Biserica sa poata matura “aluatul cel vechi” (v.7; adica influentele pacatoase), incat credinciosii sa poata deveni “azimele curatiei si adevarului” (v.8).
(2) Aceeasi lucrare o poate face astazi Biserica cand cauta mantuirea cuiva care a parasit viata crestina si s-a intors la lume (1Tim.1:20).

5:6 PUTIN ALUAT DOSPESTE TOATA PLAMADEALA. In Biblie, “aluat” (adica, drojdia care produce fermentatia) este un simbol a ceea ce patrunde intregul si altereaza adevarul, neprihanirea si viata spirituala (Marcu 8:15; Gal.5:7-9). Pavel compara, in acest pasaj, aluatul cu procesul prin care pacatul si rautatea s-au raspandit incet intr-o comunitate crestina, pana cand multi ajung sa fie corupti. Orice Biserica ce nu actioneaza in mod radical impotriva imoralitatii aflate printre membrii ei va constata ca influenta rea a acesteia se va raspandi, atragand pe multi. Pacatul trebuie eliminat riguros, altfel intreaga adunare crestina va fi corupta iar Duhul Sfant indepartat din Biserica (Apoc.2-3).

5:12 SA JUDECATI PE CEI DINAUNTRU. Credinciosii nu trebuie sa fie implicati in criticarea superficiala sau nedreapta a unui alt credincios (Matei 7:1-5). Totusi, Pavel arata aici ca Biserica trebuie sa judece pe membrii ei atunci cand este vorba de un pacat grav, o faradelege, imoralitate sau o conduita pacatoasa persistenta. Asemenea fapte rele cer judecata si disciplinare pentru binele celui implicat, pentru curatia Bisericii si pentru marturisirea lui Hristos in lume (v.1).