Faptele Apostolilor 13:1-25

13:2 SLUJEAU … SI POSTEAU. Crestinii plini de Duhul sunt in mod special sensibili la comunicarea Duhului Sfant in timpul rugaciunii si al postului (Matei 6:16). Comunicarea de la Duhul Sfant a venit, probabil, printr-un cuvant profetic (v.1).

13:2 PENTRU LUCRAREA LA CARE I-AM CHEMAT. Pavel si Barnaba au fost chemati la slujirea misionara si au fost trimisi de Biserica, la Antiohia. Natura acestei lucrari este descrisa in 9:15; 13:5; 22:14-15,21 si 26:16-18.
(1) Pavel si Barnaba au fost chemati sa propovaduiasca Evanghelia, aducand barbati si femei intr-o legatura mantuitoare cu Hristos. Scriptura nu afirma nicaieri ca misionarii Noului Testament au fost trimisi in lume pentru vreo lucrare sociala sau politica, adica pentru a propaga Evanghelia si a intemeia Biserici, pe calea a tot felul de activitati sociale sau politice organizate, in favoarea oamenilor din Imperiul Roman. Scopul acestor misionari a fost sa aduca pe oameni la Hristos (16:31; 20:21), sa-i elibereze de sub puterea lui Satana (26:18), sa prilejuiasca pogorarea Duhului Sfant asupra lor (19:6) si sa ii organizeze in biserici. In acesti noi crestini, Duhul Sfant a venit sa locuiasca si sa se manifeste prin dragoste; El a dat daruri spirituale (1Cor.12-14) si i-a transformat launtric, ca vietile lor sa aduca slava Mantuitorului lor viu.
(2) Misionarii de astazi ai Evangheliei ar trebui sa savarseasca aceasi lucrare: sa fie slujitori si martori ai Evangheliei aducand pe altii la Hristos, eliberandu-i de sub stapanirea lui Satana (26:18), facandu-i ucenici, incurajandu-i sa primeasca Duhul Sfant si darurile Lui (2:38; 8:17) si invatandu-i sa pazeasca tot ce a poruncit Hristos (Matei 28:19-20). Aceasta lucrare ar trebui insotita de semne si minuni, de vindecarea celor bolnavi si eliberarea celor asupriti de demoni (2:43; 4:30; 8:7; 10:38; Marcu 16:17-18). Aceasta suprema insarcinare de a propovadui Evanghelia ar trebui, de asemenea, sa includa acte personale de dragoste, mila si bunatate fata de cei aflati in nevoie (Gal.2:10). In acest fel toti cei chemati sa depuna marturie pentru Evanghelie isi vor modela slujirea dupa Domnul Isus (Luca 9:2).

13:3 I-AU LASAT SA PLECE. Cu acest pasaj incepe marea miscare misionara “pana la marginile pamantului” (1:8). Principiile misionare descrise in cap.13 sunt un model pentru toate bisericile care trimit misionari.
(1) Activitatea misionara este initiata de Duhul Sfant prin conducatori spirituali care sunt profund daruiti Domnului si Imparatiei Sale, cautandu-L cu post si rugaciune (v.2).
(2) Biserica trebuie sa fie sensibila fata de slujirea profetica si lucrarea Duhului Sfant ca si fata de calauzirea Lui (v.2).
(3) Misionarii care pornesc trebuie s-o faca in urma chemarii speciale a Duhului Sfant si prin voia Lui (v.2).
(4) Prin rugaciune si post, cautand consecvent conformitatea cu voia Duhului Sfant (v.3-4), Biserica adevereste ca Dumnezeu a chemat anumite persoane la lucrarea misionara. Scopul este ca Biserica sa trimita numai pe cei care ii doreste Duhul Sfant.
(5) Prin punerea mainilor peste misionari si trimiterea lor, biserica isi dovedeste angajamentul de a-i sustine si incuraja. Raspunderea Bisericii care organizeaza misiuni include trimiterea misionarilor la lucrarea lor, cu dragoste si intr-un fel demn de Dumnezeu (3Ioan 6), rugandu-se pentru ei (v.3; Efes.6:18-19) si dandu-le sprijin financiar (Luca 10:7; 3Ioan 6-8), inclusiv daruri ale dragostei, pentru nevoile lor (Fil.4:10,14-18). Misionarii sunt socotiti o prelungire a scopului, a grijii si misiunii Bisericii care ii trimite. Biserica devine astfel lucratoare “impreuna cu adevarul” (3Ioan 8; Fil.1:5).
(6) Cei care pleaca in calitate de misionari trebuie sa fie gata sa-si puna “in joc viata pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos” (15:26).

13:8 VRAJITORUL. Vrajitorul era probabil un astrolog iudeu. Astrologii invatau ca destinul omului este determinat de corpurile ceresti. Ei credeau ca pot prezice viitorul, examinand pozitia stelelor si a planetelor. Orice vrajitorie sau astrologie se afla in opozitie cu Evanghelia lui Hristos fiindca il implica pe Satana si tot ce este demonic (v.10).

13:9 PAVEL … PLIN DE DUHUL SFANT. Poti fi botezat cu Duhul Sfant cum era Pavel (9:17), si totusi, in momentele de nevoie speciala, sa primesti o noua umplere cu Duhul Sfant. Asemenea umpleri repetate sunt necesare (1) pentru a infrunta impotrivirea fata de Evanghelie (4:8-12), (2) pentru inaintarea Evangheliei (4:8,31) si (3) pentru a rezista lucrarii satanice (13:9,50-52). Umplerile repetate cu Duhul Sfant trebuie sa fie normale pentru toti credinciosii care sunt botezati cu Duhul Sfant.

13:11 VEI FI ORB. Minunile din Noul Testament n-au fost totdeauna vindecari; unele, ca mania lui Dumnezeu impotriva lui Elima (v.8-11) si Irod (12:20-23), au insemnat judecata asupra unor oameni pacatosi. Mania lui Dumnezeu impotriva lui Anania si Safira (5:1-11) este un exemplu de judecata miraculoasa impotriva pacatului din Biserica.

Published in: on July 4, 2012 at 7:27 am  Leave a Comment  

The URI to TrackBack this entry is: https://minunatabiblie.wordpress.com/2012/07/04/faptele-apostolilor-131-25/trackback/

%d bloggers like this: