Matei 6:1-18

6:1 NEPRIHANIREA … INAINTEA OAMENILOR. Principiul afirmat aici se refera la motivul pe care il are crestinul pentru a-si indeplini neprihanirea. (1) Daca un credincios, fie el laic sau slujitor, face binele pentru a fi admirat de ceilalti sau din motive egoiste, el isi va pierde si rasplata si lauda de la Dumnezeu. In schimb, el se va fi dovedit ipocrit, caci, sub aparenta slavirii lui Dumnezeu, cauta de fapt autoslavirea. (2) Isus vorbeste despre fapte ale neprihanirii care sunt legate de: milostenie (v.2-4), rugaciune (v.5-8) si post (v.16-18). Condamnarea de catre Isus a indeplinirii neprihanirii pentru a fi vazut de ceilalti pune sub semnul intrebarii o buna parte din activitatea crestina contemporana, care include intrecerea pentru marime, publicitatea facuta succesului, spectacolul si distractia in biserica, si dorinta de intaietate (Cor.3:13-15; 4:5).

6:6 ROAGA-TE IN ASCUNS. Fiecare copil al lui Dumnezeu ar trebuie sa aiba un loc, in care sa poata ramane singur cu El. Daca un asemenea loc nu exista, rugaciunea in ascuns nu va fi practicata nici indelung, nici cu consecventa. Isus avea locurile Sale ascunse (14:23; Marcu 1:35; Luca 4:42; 5:16; 6:12). Rugaciunea in ascuns este deosebit de importanta: (1) dimineata, pentru a ne incredinta pe noi insine lui Dumnezeu; (2) seara, pentru a-I multumi pentru mila Sa; (3) atunci cand ne indeamna Duhul Sfant sa ne rugam. Tatal nostru ne fagaduieste ca ne va rasplati raspunzand rugaciunii, prin prezenta Sa intima si cu o cinstire adevarata pentru vesnicie.

6:8 TATAL VOSTRU STIE. Intrucat Tatal nostru cunoaste lucrurile de care avem trebuinta, chiar inainte de a I le cere noi, pare logic sa intrebam: “Atunci ce rost mai are sa ne rugam?” Ratiunea rugaciunii o constituie faptul ca prin rugaciune recunoastem nevoia noastra de El, faptul ca ne bizuim pe El. Tocmai aceasta este baza comunicarii cu Dumnezeu. In plus Dumnezeu infaptuieste lucruri ca raspuns la rugaciune, pe care in alte conditii nu le-ar fi infaptuit (Iacov 4:2).

6:9 CUM … SA VA RUGATI. In acest model de rugaciune, Hristos arata zonele de preocupare care trebuie sa fie prezente in rugaciunea unui crestin. Rugaciunea cuprinde sase criterii: trei, referitoare la sfintenia si voia lui Dumnezeu; trei, privitoare la nevoiele noastre personale. Scurtimea rugaciunii nu inseamna ca trebuie sa ne rugam numai pe scurt, pentru cele care ne preocupa. Uneori, Hristos se ruga toata noaptea (Luca 6:12).

6:9 TATAL NOSTRU … IN CERURI. Rugaciunea propune adorarea Tatalui ceresc. (1) Ca Tata, Dumnezeu ne iubeste, ne poarta de grija si intampina cu bucurie apropierea noastra de El. Prin Hristos avem acces la El oricand, pentru a-L adora si a-I spune nevoile noastre (v.25-34). (2) Ca Tata, Dumnezeu nu se aseamana cu un tata pamantesc, care tolereaza raul la copiii Sai sau nu reuseste sa-i disciplineze corect. Dumnezeu este Tata al sfinteniei, care trebuie sa Se opuna pacatului. El nu va ingadui pacatul nici in cei care Il numesc Tata. Numele Lui trebuie sfintit. (3) Drept urmare, ca Tata ceresc, El poate pedepsi tot atat de bine pe cat poate binecuvanta, poate priva pe cat poate da, poate lucra cu dreptate pe cat de bine poate sa actioneze cu mila. Modul in care raspunde copiilor Sai depinde de credinta noastra si de ascultarea fata de El.

6:9 SFINTEASCA-SE NUMELE TAU. Cea mai mare preocupare in rugaciunile si in viata noastra ar trebui sa fie sfintirea Numelui lui Dumnezeu. Este de cea mai mare importanta ca Dumnezeu sa fie venerat, cinstit, slavit si inaltat (cf. Ps.34:3). In rugaciunea noastra zilnica si in mersul nostru cotidian, trebuie sa fim adanc preocupati de reputatia lui Dumnezeu, a Bisericii Sale, a Evangheliei Sale, a Imparatiei Sale. A savarsi ceva care ar compromite Numele si caracterul Domnului este un pacat oribil, care Il asaza sub semnul rusinii.

6:10 VIE IMPARATIA TA. Rugaciunea trebuie sa se ingrijeasca de Imparatia lui Dumnezeu pe pamant, acum, si de implinirea ei finala, in viitor. (1) Noi trebuie sa ne rugam pentru reintoarcerea lui Hristos si intemeierea Imparatiei lui Dumnezeu in cerurile cele noi si pe pamantul cel nou pentru vesnicie (Apoc.21:1, 2 Petru 3:10-12; Apoc.20:11; 22:20). (2) Trebuie sa ne rugam pentru prezenta spirituala si manifestarea Imparatiei lui Dumnezeu, acum. Aceasta implica afirmarea puterii lui Dumnezeu in mijlocul poporului Sau, pentru a nimici lucrarile diavolului, a tamadui pe bolnavi, a mantui pe cei pierduti, a incuraja neprihanirea si a turna Duhul Sfant peste ai Sai.

6:10 FACA-SE VOIA TA. A spune “faca-se voia Ta” inseamna ca dorim sincer ca voia lui Dumnezeu si scopul Sau sa se indeplineasca in vietile noastre si in vietile familiilor noastre, potrivit planului Sau cel vesnic. Putem cunoaste ce este voia lui Dumnezeu, mai intai din voia Sa descoperita – Biblia – si prin calauzirea Duhului Sfant din inimile noastre (Rom.8:4-14). Voia lui Dumnezeu se implineste cand ne rugam ca Imparatia si neprihanirea Lui sa vina printre noi (v.33).

6:11 PAINEA CEA DE TOATE ZILELE. Rugaciunea trebuie sa cuprinda cereri privitoare la nevoile zilnice individuale (Filip.4:19; Luca 11:3).

6:12 IARTA … PRECUM SI NOI IERTAM. Rugaciunea trebuie sa se preocupe de greselile noastre si de bunavointa de a ierta pe cei care ne-au facut vre-un rau (v.14-15; Evr.9:14; 1 Ioan 1:9).

6:13 IZBAVESTE-NE DE CEL RAU. Toti credinciosii sunt, in mod special, tinta dusmaniei si gandului celui rau al lui Satana. De aceea, nu trebuie niciodata sa uitam a ne ruga pentru izbavirea de sub puterea si uneltirile lui (Luca 11:26; 18:1; 22:31; Ioan 17:15; 2 Cor.2:11).

6:15 DACA NU IERTATI. Isus accentueaza aici ca, totdeauna, crestinul trebuie sa fie gata sa ierte greselile altora. Daca el nu iarta pe cel care i-a gresit, dar care s-a cait apoi, nici Dumnezeu nu-l va ierta pe el si rugaciunile lui vor ramane fara raspuns. Acesta este un principiu important dupa care Dumnezeu iarta (18:35; Marcu 11:26; Luca 11:4).

6:16 CAND POSTITI. In Biblie, postul este inteles ca abstinenta de la hrana, in scopuri spirituale. Desi a fost adesea asociat cu rugaciunea, trebuie sa fie considerat un exercitiu spiritual in sine. De fapt, postul poate fi numit “rugaciune fara cuvinte”.
(1) In Biblie exista trei forme principale de post. (a) Postul normal, constand in abstinenta de la orice hrana, solida sau lichida, dar nu si de la apa. (b) Postul absolut, care include si abstinenta de la apa, nu numai de la hrana (Estera 4:16; Fapte 9:9). In mod normal acest post nu trebuie sa dureze mai mult de o zi. Corpul incepe sa se deshidrateze, daca este privat de apa mai mult de doua zile. Moise si Ilie s-au supus postirii absolute, timp de patruzeci de zile, dar numai in conditii suprafiresti (Exod.34:28; Deut.9:18; 1 Regi 19:8). (c) Postul partial: mai mult o limitare a hranei, decat o infranare totala (Dan.10:3).
(2) Hristos Insusi a practicat aceasta disciplina si a spus despre ea ca trebuie sa constituie parte din evlavia crestina si o forma de pregatire pentru intoarcerea Lui. Biserica Noului Testament a practicat postul (Fapt.13:2-3; 14:23; 27:33).
(3) Postul asociat cu rugaciunea are mai multe scopuri: (a) sa-L cinsteasca pe Dumnezeu (v.16-18; Zah.7:5; Luca 2:37; Fapte.13:2); (b) sa ne smereasca inaintea lui Dumnezeu (Ezra 8:21; Ps.69:10; Isaia 58:3) pentru a primi mai mult har (1 Petru 5:5) si a se apropia mai mult Dumnezeu (Isaia 57:15; 58:6-9); (c) sa planga pecatul personal si caderea (1 Sam.7:6; Neem.9:1-2); (d) sa planga pacatele Bisericii, ale neamului, ale lumii; (e) sa caute har pentru o noua lucrare si sa reafirme consacrarea noastra lui Dumnezeu (4:2); (f) sa caute pe Dumnezeu, prin apropierea de El si prin reusita in rugaciune impotriva fortelor spirituale adverse; (g) sa dovedeasca pocainta si astfel sa-L faca pe Dumnezeu sa-si schimbe intentiile de judecata; (h) sa salveze suflete din legaturile raului; (i) sa obtina descoperirea, intelepciunea si intelegerea privitoare la voia lui Dumnezeu; (j) sa disciplineze trupul in vederea autocontrolului; (k) sa deschida calea pentru revarsarea Duhului si revenirea lui Hristos pe pamant, pentru poporul Sau.

Published in: on January 7, 2012 at 7:21 am  Leave a Comment  

The URI to TrackBack this entry is: https://minunatabiblie.wordpress.com/2012/01/07/matei-61-18/trackback/

%d bloggers like this: