Matei 1

Autorul: Matei
Tema: Isus, Imparatul mesianic
Data: Anii 60 d.Hr.

Fondul:
Aceasta Evanghelie este pusa, in mod corespunzator, la inceput, ca o introducere la Noul Testament si o prezentare a lui “Hristos, Fiul Dumnezeului celui viu” (16:16). Desi autorul nu este trecut cu numele in textul biblic, marturia unanima a tuturor parintilor Bisericii primare (incepand cu aprox. anul 130 d.Hr.) este ca aceasta Evanghelie a fost scrisa de Matei, unul din cei doisprezece ucenici ai lui Hristos. Matei, iudeu din nastere si perceptor al impozitului, ca profesie si ocupatie, el a lasat totul si L-a urmat pe Hristos, devenind unul din cei doisprezece apostoli (se crede, in general, ca Matei este una si aceiasi persoana cu Levi).
In timp ce Evanghelia dupa Marcu a fost scrisa pentru Romani si Evanghelia dupa Luca pentru Teofil si pentru toti credinciosii dintre Neamuri, Evanghelia dupa Matei a fost scrisa pentru credinciosii Evrei. Fondul evreiesc al acestei Evanghelii iese la iveala in mai multe feluri, incluzand: (1) intemeierea ei pe revelatiile, promisiunile si profetia Vechiului Testament, pentru a dovedi ca Isus a fost Mesia Cel mult asteptat; (2) trasarea genealogiei lui Isus incepand de la Avraam; (3) repetarea afirmatiei ca Isus este “Fiul lui David”; (4) folosirea preferentiala a terminologiei evreiesti, ca “Imparatia cerurilor” (sinonim cu “Imparatia lui Dumnezeu”), din cauza ca Evreii evitau, din motive de reverenta, sa pronunte direct Numele lui Dumnezeu si (5) referirea la obiceiurile evreiesti fara vreo explicatie (spre deosebire de celelalte Evanghelii).
Aceasta Evanghelie nu este, insa, in mod exclusiv evreiasca. Ca si mesajul lui Isus Insusi, Evanghelia lui Matei era adresata, fundamental, intregii Biserici, dand la iveala cu fidelitate sfera universala a Evangheliei.
Data si locul scrierii ei sunt nesigure. Sunt insa motive intemeiate pentru a crede ca Matei a scris-o inainte de anul 70 d.Hr., pe cand era in Palestina sau Antiohia Siriei. Unii oameni de stiinta cred ca Matei a fost prima din cele patru Evanghelii ce s-au scris. Altii atribuie acest loc Evangheliei dupa Marcu.

Scopul:
Matei a scris aceasta Evanghelie (1) sa ofere cititorilor ei o relatare a vietii lui Isus facuta de un martor ocular; (2) sa asigure pe cititorii ei ca Isus este Fiul lui Dumnezeu si mult asteptatul Mesia, prezis de proorocii Vechiului Testament, si (3) sa arate ca Imparatia lui Dumnezeu s-a manifestat in si prin Isus intr-un mod fara precedent. Matei a dorit ca toti cititorii lui sa inteleaga (1) ca Israel, in cea mai mare parte, a respins pe Isus si Imparatia Lui, refuzand sa creada, deoarece El a venit ca un Mesia spiritual, nu ca unul politic si (2) ca numai la sfarsitul veacului, Isus va veni in glorie ca Imparat al Imparatilor ca sa judece si sa domneasca peste neamuri.

Vedere generala:
Matei Il prezinta pe Isus ca implinirea sperantei profetice a lui Israel. El implineste profetia Vechiului Testament prin nasterea Lui, locul nasterii, inapoierea din Egipt si locuirea in Nazaret; ca Acela pentru care a fost trimis inainte-mergatorul mesianic; cu privire la prima localizare a activitatii Lui publice, lucrarea Lui de vindecare, rolul Lui ca slujitor al lui Dumnezeu, invatatura Lui prin pilde, intrarea Lui triumfala in Ierusalim si prinderea Lui.
Capitolele 5-25 consemneaza cinci cuvantari majore ale lui Isus si cinci relatari majore ale lucrarilor Lui puternice, ca Mesia.
Cele cinci cuvantari majore sunt: (1) predica de pe munte, (2) indicatiile date celor trimisi sa vesteasca Imparatia, (3) pildele cu privire la Imparatie, (4) caracterul adevaratilor ucenici si (5) predica de pe Muntele Maslinilor despre sfarsitul lumii. Matei incheie cu o relatare a rastignirii lui Isus si a invierii Lui. Ultimele trei versete ale Evangheliei redau “Marea Insarcinare” data de Isus.

Trasaturi speciale:
Caracteristic acestei Evanghelii sunt sapte trasaturi sau sublinieri majore. (1) Ea este Evanghelia cea mai evreiasca a Noului Testament. (2) Ea cuprinde cea mai sistematica aranjare a invataturii lui Isus despre vindecare si izbavire. Aceasta a facut ca Biserica sa se bazeze cu tarie pe ea, inca din veacul al doilea, pentru invatatura noilor convertiti. (3) Cele cinci cuvantari majore cuprind cele mai extinse parti de material din Evanghelii cu privire la invatatura lui Isus, (a) in timpul activitatii Lui din Galileia si (b) cu privire la subiectul escatologic (al lucrurilor din urma). (4) Aceasta Evanghelie, in mod distinct, identifica in evenimentele din viata lui Isus implinirea Vechiului Testament, cu mult mai des decat orice alta carte a Noului Testament. (5) Ea vorbeste despre Imparatia cerurilor (Imparatia lui Dumnezeu) de doua ori mai des decat orice alta Evanghelie. (6) Matei pune accentul pe: (a) cerintele cu privire la neprihanire ale Imparatiei; (b) puterea prezenta a Imparatiei asupra pacatului, bolii, demonilor, si chiar a mortii; si (c) viitorul triumf al Imparatiei cand va avea loc biruinta finala de la sfarsitul veacului.

 

1:1 NEAMUL LUI ISUS HRISTOS. Evanghelia lui Matei se deschide cu aceasta genealogie care urmareste descendenta legala, din strabuni, a lui Isus, pe linie paterna (a lui Iosif), dupa cum se obisnuia la Iudei (v.16). Desi Iosif nu era tatal trupesc al lui Isus (v.20), totusi el era tatal Sau din punct de vedere legal. Fiindca Dumnezeu fagaduise ca Mesia va fi descendent al lui Avraam si al lui David, Matei scrie aceasta genealogie care ii cuprinde pe acestia doi, pentru a dovedi Iudeilor ca Isus se afla in descendenta prezisa.

1:1 HRISTOS. Cuvantul “Hristos” (gr. christos) inseamna “uns”; este echivalentul grecesc al ebraicului “Mesia”.
(1) De la bun inceput, Matei afirma ca Isus este Unsul lui Dumnezeu, uns cu Duhul Sfant;
(2) El a fost uns ca Prooroc pentru a aduce cunoastere si adevar; ca Preot pentru a aduce jertfa si a sterge vina; ca Imparat, pentru a domni, calauzi si intemeia Imparatia neprihanirii.

1:1 FIUL LUI DAVID. (1) Matei arata ca Isus era un descendent legal al lui David, stabilind genealogia lui Iosif, care era el insusi din casa lui David. Desi Isus a fost zamislit de la Duhul Sfant, El a fost inregistrat formal ca fiu al lui Iosif, si din punct de vedere al Legii, ca fiu al lui David. (2) Genealogia lui Luca stabileste descendenta lui Isus, din stramosi barbati, pe linia Mariei. Luca accentueaza ca Isus este din trupul si sangele (adica, odrasla) Mariei, si, prin urmare, unul dintre noi. Astfel, evanghelistii afirma atat dreptul dupa Lege cat si cel dupa trup al lui Isus de a fi Mesia.

1:16 MARIEI… ISUS. Nasterea lui Isus din fecioara este aparata in genealogie. Observati ca termenul “a nascut” este aplicat in toate cazurile, cu exceptia lui Iosif, despre care nu se mai spune ca el a nascut pe Isus, ci doar: Iosif, barbatul Mariei, “din care S-a nascut Isus”.

1:21 ISUS. Isus este corespondentul grecesc al cuvantului ebraic Jeshua (Iosua) si inseamna “Domnul este mantuire”. Acest nume exprima scopul lucrarii Fiului Mariei, fiind, totodata, fagaduinta initiala a Evangheliei. Isus ca Mantuitor, “va mantui pe poporul Lui de pacatele sale”. Pacatul este cel mai mare vrajmas al neamului omenesc, nimicind sufletul si viata omului. Prin moartea ispasitoare a lui Isus si prin puterea sfintitoare a Duhului Sfant cei ce se intorc catre Isus vor fi eliberati de vina si din robia pacatului (vezi Ioan 8:31-36; Fapte 26:18; Rom. 6; 8:1-16). Numele Isus ni-L infatiseaza pe Mantuitor in ipostaza de Iehova-Salvatorul; titlul Hristos (“Unsul”) in cea de indelung asteptatul Mesia al Israelului. Titlul Fiul lui David este asociat in Vechiul Testament atat cu rolul de Mesia, cat si cu cel de rege. Titlul Fiul lui Avraam ni-L prezinta pe Domnul nostru drept Cel care este implinirea suprema a fagaduintelor facuteurmasilor poporului evreu.

1:23 FECIOARA… VA NASTE UN FIU. Atat Matei cat si Luca afirma cu tarie ca Isus Hristos a fost zamislit de la Duhul Sfant (v.18 si Luca 1:34-35) si S-a nascut dintr-o mama fecioara, fara a avea un tata omenesc. Doctrinei despre nasterea lui Isus din fecioara i s-au opus teologii liberali, ani de zile. Totusi este de netagaduit ca proorocul Isaia a prezis nasterea din fecioara a unui copil care va fi numit “Emanuel”, un cuvant ebraic insemnand “Dumnezeu este cu noi” (Isaia 7:14). Aceasta proorocie a fost facuta cu 700 de ani inainte de nasterea lui Hristos.
(1) Cuvantul “fecioara” din Mat. 1:23 reprezinta traducerea corecta a grecescului “parthenos” care apare in Septuaginta la Isaia 7:14. Cuvantul ebraic, cu intelesul de “fecioara” (almah), folosit de Isaia, indica o fecioara aflata la varsta casatoriei, fiind intrebuintat, in Vechiul Testament, exclusiv pentru desemnarea starii de feciorie (cf. Gen. 24:43; Cant. 1:3; 6:8; Isaia 7:14). Din acest motiv, Isaia, in Vechiul Testament, iar Matei si Luca in Noul Testament atribuie starea de feciorie mamei lui Isus.
(2) Importanta nasterii din fecioara nu poate fi subliniata indeajuns. Pentru ca Mantuitorul nostru sa poata isasi pacatele noastre si sa ne aduca izbavirea, El trebuia sa fie, in aceiasi persoana, pe deplin om, fara pacat, si pe deplin Dumnezeu (Evr. 7:25-26). Nasterea din fecioara indeplineste aceste trei cerinte. a) Singurul mod in care se putea naste ca fiinta omeneasca era sa se nasca dintr-o femeie. b) Singurul mod in care putea fi om fara pacat era sa fie zamislit de la Duhul Sfant. c) Singurul mod in care putea fi dumnezeiesc era sa-L aiba pe Dumnezeu de Tata. In consecinta, zamislirea Lui nu s-a facut pe cai firesti, ci prin mijloace supranaturale: “Sfantul care se va naste din tine va fi chemat Fiul lui Dumnezeu” (Luca 1:35). Isus Hristos ne este descoperit ca o persoana divina cu doua naturi – dumnezeiasca si omeneasca, insa fara pacat.
(3) Traind si suferind El insusi ca persoana umana, Isus are mila de slabiciunile noastre (Evr. 4:15-16). Ca Fiul al lui Dumnezeu, El are puterea sa ne elibereze de legaturile pacatului si sa ne scoata de sub puterea lui Satana (Fapte 26:18; Col. 2:15; Evr. 2:14; 5:14-16; 7:25). Atat ca Dumnezeu cat si ca om fara pacat, El poate sluji ca jertfa pentru pacatele fiecarei persoane si ca Mare Preot sa mijloceasca pentru toti cei care vin la Dumnezeu (Evr. 2:9-18; 5:1-9; 7:24-28; 10:4-12).

1:25 N-A CUNOSCUT-O PANA CE… Cuvantul “pana ce” arata ca abia dupa nasterea lui Hristos, Iosif si Maria au trait ca sot si sotie. Ni se spune ca Isus a avut frati si surori (Mat. 12:46-47; Marcu 3:31-32; 6:3; Luca 8:19-20).

Published in: on January 1, 2012 at 7:10 am  Leave a Comment  

The URI to TrackBack this entry is: https://minunatabiblie.wordpress.com/2012/01/01/matei-1/trackback/

%d bloggers like this: